Biroul de Evidenţǎ a Populaţiei

Bagaje, înghesuialǎ, lume multǎ de nu poţi arunca un ac pe jos. Mǎ rog, un ac poţi arunca pe jos, dar rişti sǎ cadǎ dupǎ vreun guler sau în cizma cuiva. În fine, înghesuialǎ cumplitǎ, lume nemulţumitǎ, nǎduşealǎ, mârâieli şi resturi de înjurǎturi. Aerul e îmbâcsit de miros de oaie şi linguri de lemn, exact ca în târgurile comunale de deal şi de munte.
Uşa se deschide greu, şi înǎuntru se strecoarǎ o domnişoarǎ cu fusta scurtǎ. Se aud nişte vociferǎri, uşa se deschide din nou şi dupǎ ea, tras de o lesǎ lungǎ bǎtutǎ cu cristale Swarovski, intrǎ şi un cǎţel bleg cu urechi lungi. “Ce faci doamnǎ aici cu cǎţelu’?”. “… Vǎ rog, DOMNIŞOARǍ!…. Uite, trebuie sǎ rezolv ceva urgent…. Vin de la aeroport”. O femeie corpolentǎ se uitǎ ucigǎtor cǎtre domnisoarǎ şi scrâşneşte din dinţi: “… uite şi la asta… n-are noţiuni elementare…”. Mai mult în zeflemea, domnul ridicǎ glasul: “Lǎsaţi-o sǎ treacǎ… se grǎbeşte…”. Lumea se mişcǎ un pic, domnişoara sare peste nişte bagaje, cǎţelul rǎmâne spânzurat în urmǎ între o valizǎ şi un set de coase şi greble. “Vǎ rog… lǎsaţi-mǎ sǎ trec…”. Nişte mâini ridicǎ cǎţelul şi îl aruncǎ doi paşi mai în faţǎ. “Dar puteaţi sǎ îi daţi o lesǎ mai scurtǎ… nu vedeţi cǎ nu merge?”. Domnişoara nedumeritǎ de întrebare: “Cum mai scurtǎ?.. La fusta mea mini nu merge decât lesǎ lungǎ… nu se asorteazǎ…”.
Ajunsǎ aproape de ghişee, domnişoara se uitǎ speriatǎ spre lista de aşteptare, încearcǎ sǎ înţeleagǎ ceva din cifrele afişate, apoi se strecoarǎ la ghişeul 4. Angajatul o priveşte scurt: “Da… spuneţi”. Domnişoara explicǎ pe nerǎsuflate: “Vin de la aeroport… Tocmai îmi înghesuiam în bagajul de calǎ lucrurile şi vroiam sǎ intre şi Lǎtrache… cǎ vine cu mine la Torino… Şi m-a întrebat vameşul cum îl cheamǎ pe cǎţel…şi mi-am dat seama cǎ am o problemǎ…”. Angajatul, aiurit de chestiune: “Şi ce treabǎ avem noi aici cu asta?”. Domnişoara începe iar: “Numele meu este Spermona şi pe cǎţelul meu îl cheamǎ Lǎtrache… Vreau sǎ facem schimb de nume…”. Angajatul, stupefiat: “Cum?… Ce-aţi zis?”. Domnişoara, îşi trage aer în piept şi explicǎ rapid: “Am vǎzut cǎ Lǎtrache are încontinuu succes la cǎţeluşe… şi dacǎ merg în Italia… vreau sǎ am şi eu la fel ca el…”. Angajatul, vexat de explicaţie, întreabǎ: “Şi sǎ-l cheme pe cǎţel Spermona şi pe dumneavoastrǎ Lǎtrache?”. Luminându-se la faţǎ, domnişoara dǎ aprobator din cap şi zice: “Da… Chiar aşa!”. Angajatul se întoarce cǎtre colega lui de lângǎ şi o întreabǎ: “Ai auzit?… Se poate una ca asta?”. Colega, cu o faţǎ împietritǎ, spune neutru: “Am auzit şi altele… nu se poate… cǎţelul e bǎrbat şi numele e femeie… sǎ caute alt nume…”. Domnişoara cade pe gânduri, apoi presatǎ de timp, exclamǎ: “Pǎi lui sǎ-i daţi numele Spermona B., de la bǎrbat, şi mie Lǎtrache D., de la domnişoarǎ”. Angajatul, se uitǎ lung la domnişoarǎ, ia un formular şi zice: “Completaţi cererea şi plǎtiţi la casierie taxa de urgenţǎ de 14800 de lei”. Fericitǎ cǎ se rezolvǎ situaţia, domnişoara spune: “Mersi mult … cât face în Euro taxa asta?… n-am decat Euro la mine…”. Angajatul, înnegrindu-se la faţǎ, spune: “Pǎi vreo 8 salarii de-ale mele… e afarǎ un Schimb valutar… reveniţi cu chitanţa…”. Domnişoara strecoarǎ iar un “Mersi…” apoi iese tot pe acelaşi traseu din birou.
Afarǎ, în timp ce cautǎ Schimbul valutar, îl apostrofeazǎ pe Lǎtrache: “Ai vǎzut ce face mami pentru tine?…. Sǎ te prind cǎ mai mârâi la cine vine la mine-n camerǎ….”.

Anunțuri

Etichete:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: