Investitie guvernamentala

La marginea satului, acolo unde caii interbelici pasteau si unde taranii proletari postbelici isi aminteau cu manie vocala si cu jale in gand de perioada de calarie interbelica, ei bine, exact in locul acela s-a apucat domnu’ primar post-revolutionar sa sape o groapa cu mana de lucru din sat. Dupa doi ani, si dupa ce a primit vreo doua vagoane de vorbe dulci de la sateni, groapa ajunsese cat un teren de fotbal si adanca de 1 metru, primarul isi dadu obstescul sfarsit chiar cand citea telegrama primita ca vine o inspectie sa vada investitia guvernamentala si proiectul european. In cadere, telegrama fu prinsa de vice primar care nu stia carte dar era descurcaret. Stia si el ca in sat nu fusese niciodata vreo investitie guvernamentala incepand de la Decebal incoace. Despre proiecte europene auzise cum vorbea fostul primar cu secretara primariei: „sa nu cumva sa ne puna dracu’ sa ne bagam in asa ceva….”. Asa ca totul era clar. Probabil vreun sef de la judet si-a facut a patra vila pe spatele lor. Dar vicele era descurcaret. A chemat niste sateni carciumari veseli si le-a spus sa umple groapa cu apa apoi a intins niste franghii galbene peste apa de la un capat la altul, asa ca la televizor. Acum putea veni inspectia. Nici nu apucara satenii sa-si traga sufletul ca inspectia aparu: 12 masini scumpe, moto cilete de garda si vreo 30-40 de masini cu securisti. Vicele pasi sobru in fata si urla cat putu de tare: „Doamnelor si domnilor…..aaaaa….. bine ati venit….. aaaaa ……. la noi in sat….”. Din masini cobori un grup mare de costume cu cravate. Vicele mormai: „Ma… uite ma cate craveti…”. Un bagaci in seama dintr-o masina de securisti ii sopti vicelui la ureche: „Astia au venit de la Europa sa le faca inspectie la guvern… daca iese ceva prost…. puscaria te mananca…..”. Vicele inghiti in sec si se apuca sa gesticuleze catre grup: „Haideti sa vedeti invastitia noastra guvernamentala!” apoi le arata cum sa stea in jurul gropii pline de apa. „Investitia cu care ne mandrim aici este un bazin ultra-modern de inot mondial….. Conform trendului mondial am facut marginile cu iarba ca sa respectam si sa protejam natura noastra…. Apa este pura de aici din sat de la noi…. Asa ca am pregatit niste baieti care sa va arate o competitie…”. Se intoarse catre satenii care priveau gura-casca si tipa la ei: „No, haideti in apa!”. Niste baieti isi dadura tricourile jos si sarira in apa. Grupul de inspectori privea cu atentie. La semnalul vicelui, toti baietii incepura sa inoate. Toti pe burta, doar unul pe spate. Vicele se simti obligat sa explice: „Vasile inoata pe spate pentru ca este chiar la margine si acolo se simt musuroaiele de iarba sub luciul apei. Dar lui ii place….”. Dupa vreo trei incercari fara rezultat de stabilire a unui nou record mondial,  vicele ii trimise pe baieti acasa si invita tot grupul de inspectori la masa. Mergand inaintea lor, le explica vesel: „Am depasit toate asteptarile si am realizat cu ajutorul Europei si o linie de sortare legume”. Apoi le prezenta investitia. Un fost grajd CAP unde pe o parte intrau niste ladite goale de plastic si pe cealalata parte ieseau pline cu divese sortimente de frunze. Daca te uitai pe geam vedeai cum doi-trei oameni incarcau cu furca dintr-o capita aproape mucegaita niste frunze in laditele goale in miscare. dar grupul nu se uita pe geam. Vicele continua la fel de vesel: „Acum haideti la o masa campeneasca aici in curtea investitiei. Mandrele noastre gospodine au gatit pentru asa musafiri alesi o supa delicioasa de legume si frunze”. „Mandrele gospodine” erau cele doua babe, Saveta 1 si Saveta 2 pe care vicele reusise cu greu sa le ia din usa bisericii si sa le aduca cu promisiuni mari, ca sa faca ceva fiertura in oalele  de la cantina grajdului. Masa iesi perfect. Grupul european, invatat cu miasmele Camembertului frantuzesc, a infulecat cu placere scursurile din farfurii. Ministrii din guvern, ca sa nu dea rau, au infulecat si ei, dar cu noduri.

Inspectia a fost un triumf total. Tot grupul european se apuca sa il felicite pe vice. Iar ministrii din guvern, batandu-l pe umar, exclamara: „Pai e normal sa fie bine… Doar e roman de-al nostru!!! ….”.

Reclame

Etichete:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: