Lemne, fiare si gunoi

Domnul Albert era de cateva ore in subsolul cladirii pe care o avea in grija. Era angajat ca inginer de subsol si sarcinile lui erau doar doua: sa aiba grija ca toate tevile de canalizare sa functioneze corect si sa organizeze toate elementele de subsol in asa fel incat locatarii de deasupra sa nu fie deranjati in nici un fel. Ieri seara fusese anuntat de sistemul automat de alerta BUZZ 4 F ca sunt probleme in subsol. Acest sistem automat BUZZ 4 F era importat din Germania si se declansa la cel mai mic pericol de zgomot, foc sau umezeala. Domnul Albert era un fin specialist al subsolurilor pentru ca isi daduse seama imediat ca sistemul automat BUZZ 4 F putea fi imbunatatit mult si, probabil, achizitionarea lui fusese o afacere pentru Comitetul Director de Imobil. Toti locatarii fusesera instiintati ca sistemul achizitionat era cea mai noua tehnologie in domeniu si ca este super-performant. Din prima secunda, domnul Albert constatase ca toate semnalele de alerta erau vizualizate cu un singur bec. Asa ca nimeni nu-si putea da seama daca problema aparuta in subsol era de natura sonora, un foc sau un lichid scapat de sub control. Avusese in gand sa semnaleze problema Comitetului, chiar deschisese subiectul in sedinta, dar isi daduse seama rapid ca isi juca propriul servici. Nimeni nu-l ascultase si toti directorii il privira urat pe sub sprancene. Atunci, ca o concluzie, domnul Albert decretase: Sistemul automat BUZZ 4 F este cea mai buna investitie pe care Comitetul o putea face pentru imobil. Si toti rasuflara usurati. Dar cand sa iasa pe usa, acelasi domn Albert fusese auzit ca murmura in barba, nu se stie la adresa cui: „Lemne, fiare si gunoi”.

Ieri seara sistemul automat incepuse sa clipeasca intermitent si domnul Albert isi programa intrarea in subsol in dimineata de azi. Inarmat cu o lanterna, niste cizme si o haina de piele veche, deschise usa subsolului si inainta precaut pe cordorul din dreapta. Deasupra erau conducte negre, groase si scorojite de timp. Pe jos se intindea un strat subtire de noroi si o multime de pungi goale, scanduri putrede si cateva schelete de paturi de fier contorsionate. Cu grija, domnul Albert se strecura pe langa ele si pasi mai departe. Initial tavanul avea vreo 2,4 m, dar treptat acesta incepu sa coboare si coridorul se transforma intr-un tunel. Domnul Albert se lasa in patru labe si continua sa inainteze in intuneric. Trecu peste niste profile metalice in L, peste placaje rupte de PAL, apoi intra cu mainile in ceva vascos si urat mirositor. Se sterse nervos pe pantaloni, scoase un „Lemne, fiare si gunoi…” suierator si continua sa mearga inainte. Dupa un perete gros i se paru ca aude ceva zgomote. Se ambitiona sa vada ce este si dupa jumatate de ora ajunse in zona zgomotelor. Deasupra lui erau cateva scanduri cu spatii intre ele. Se auzeau zgomote ca de picioare care sar pe loc, apoi ceva zgomote infundate de bass si apoi un scartait pierit de vioara. Domnul Albert cauta sa vada mai bine ce se afla deasupra lui. Gasi intr-un loc un spatiu mai mare, si cand baga mana sa traga intr-o parte scandura, simti cum ceva il calca dureros pe degete. O secunda dura asta, dar domnul Albert nu-si putu reprima un strigat de durere. Isi trase repede mana strivita, apoi incerca sa vada ce e deasupra lui. Vazu intr-o lumina palida, niste picioare de balerina care treceau dintr-o parte in alta, apoi cate un picior mai lovea podeaua, altul se ridica in aer si, in fundal, muzica se mai opintea sa dea un semnal de atac. Toate picioarele de balerina aveau pantofi vechi, galbui de atata praf, transpiratie si uzura. Catranit rau, domnul Albert se lasa pe burta si sopti: „Lemne, fiare si gunoi…”. Depasise prin subsol imobilul lui si acum se afla sub scena teatrului local. Hotari sa se intoarca, dar pe alt traseu. O lua spre dreapta si dupa alte doua ore de sfortari ingrozitoare ajunse intr-un loc cu multe cutii de lemn dezmembrate. Dupa ce pipai una din ele, isi dadu seama ca sunt o multime de televizoare si radiouri vechi. Isi facu loc printre ele si incerca sa treaca mai departe. Apasandu-se mai tare pe un capat de televizor, acesta scoase un zgomot si, asa cum era rasturnat, incepu sa se aprinda. Foarte curios, televizorul era bagat in priza si era functional. Dupa cateva secunde de surpriza, pe ecranul alb-negru, domnul Albert zari o sesiune solemna a Parlamentului care dezbatea ceva. Toti parlamentarii aveau chelie si stateau cu capul in jos. Sonorul nu prea mergea, imaginea era cu ceva dungi dar din cand in cand, cate un prim-plan cu o fata grasa si imobila de parlamentar mai ocupa ecranul televizorului. Domnul Albert privi doua minute in tacere la televizor, apoi il rasturna intr-o parte cu un branci puternic. Trecu mai departe lasand in urma un gutural:  „Lemne, fiare si gunoi…”.

Subsolul, ca un labirint negru si hidos, se intindea pe sub oras si probabil pe sub toata Romania, plin de un praf albicios, omniprezent, care statea majestuos in suspensie in aer.

Reclame

Etichete:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: