Da’ invers nu se poate?

Nava extraterestra se apropia lent de pamant. Daca va ganditi ca asta se intampla pe un camp pustiu, va inselati. Nava era exact deasupra Primariei din satul Escrementul Mare. In curtea institutiei stateau toti angajatii cu privirea in sus si cu mana dreapta astupandu-si gura cascata. Langa garduri, vacile satului oprite din rumegat si-au inaltat si ele privirea in sus, dar n-au dus copita la bot. Nava extraterestra s-a oprit la 1,2 metri de acoperisul Primariei. O trapa violeta s-a deschis si o scara din lumina ionizata s-a desfasurat pana la pamant. Pe ea au inceput sa coboare niste extraterestrii comuni, cu ochi mari si negri, si cu gatul subtire. Mainile angajatilor continuau sa astupe gurile cascate. In plus se mai auzea cate un: „Ioi, doamne… da’ ce necazu’ s-o-ntamplat…” sau clasicul ” no…ni ma la astia…”. Extraterestrii isi vedeau de treaba. Au ales 10 din angajati, i-au hipnotizat cu un dispozitiv hipnotizator si i-au luat cu ei in nava. Ceilalti angajati ramasi in curtea Primariei, incepura sa comenteze, de la: „asa le fura dat sa pateasca…”, pana la: „au avut relatii sus de tot daca i-a selectat tocmai pe aia…”. In timpul asta, in nava, intr-o liniste totala, cei zece oameni incep sa-si vina in fire. Curios ca nu le este frica, poate doar putin racoare. Doi extraterestrii apar de dupa colt, se uita atent la grupul de angajati si aleg fiecare cate doi. Ii iau de brat si pleaca cu ei dupa acelasi colt. Cei ramasi, se uita unul la altul si se intreaba cu jumatate de gura: „Oare o sa-i manance?… Oare le pun cipuri dupa ureche?… Oare o sa le stearga memoria?…”. In timpul asta, cei doi extraterestrii impreuna cu cei 4 angajati, ajung intr-o camera mai mare unde pe langa perete era o linie de autoservire. Se pare ca aici era cantina navei extraterestre. La rand stateau o multime de alti extraterestrii, fiecare dorind sa isi ia ceva de mancare sau de baut. In spatele tejghelei era un extraterestru cu boneta de bucatar care nu mai facea fata solicitarilor. Totul se facea in liniste, comunicarea facandu-se telepatic. Extraterestrii de la coada aveau fiecare capul colorat in diverse nuanate de visiniu, functie de cat de enervat era pe asteptarea de la coada. Cei care tocmai se asezau la rand aveau capul aproape transparent, dar cei de langa casa de marcat aveau capul in nuante aprinse de visiniu sau chiar de visiniu inchis. Cei doi extraterestrii se apropiara de coada, si ii pusera pe angajatii nostrii sa stea la rand in locul lor. Astfel fiecare putea sa isi ia portie dubla de orez si suc extraterestre. Apoi se pusera la masa, isi sprijinira capul transparent de spatarul scaunului si pornira sa doarma, tot in tacere, dar falfaind din urechi. Si asa trecu toata dupa-amiaza. Spre seara angajatii nauciti fura lasati in curtea primariei. A doua zi dimineata toata suflarea din sat vru sa stie ce le facusera extraterestrii. Dupa povestea lor detaliata, toti ii privira neincrezatori si primira si vreo doua vorbe mai tari, ca doar nu-i cred prosti pe ceilalti angajati. Ba mai mult, viceprimarul le spuse in zeflemea: „Adica daca voi ati stat la coada pentru ei la cantina…. pai sa vina si ei sa stea la coada pentru noi la Directia de Impozite….. adica ce?… Da’ invers nu se poate?”

Reclame

Etichete: , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: