Documentar cu impletituri romanesti pe Discovery

Noul documentar de pe Discovery, transmis zilele trecute, este despre cusaturile si impletiturile romanesti. Am ramas fascinat de fantezia care bantuie prin capul romanilor, adica, cum-ar-veni,  si prin al meu. Stergarele pe care le-am vazut la inceput mai erau cum mai erau, dar spre sfarsit …

Documentarul incepe cu o pisica care sta pe coada, in varful acoperisului unei case din Apuseni. Imaginea coboara de-a lungul rupturii din acoperis, se vede un perete stramb si crapat, apoi un colt de prispa clasica romaneasca, de pamant galben, balegar si paie, apoi niste picioare de barbat, vesele si nespalate, care se odihnesc pe o piatra la intrarea in casa. Din casa se aude infundat cum lucreaza un razboi de tesut vechi. Tot de pe prispa, dinspre capatul picioarelor, posesorul nu se vede, doar se aude: „Muiere, ada tuica aia o data, ca acu’ iti scap una dupa ceafa!” Razboiul se opreste, o pauza lunga, apoi se aude un galgait satisfacut, urmat de o ragaitura la fel de neaos romaneasca. Se aud 2-3 pasi care intra in casa, o bufnitura, se rupe ceva sub greutatea unui om, zgomot de sticla sparta, un tipat scurt de femeie si apoi un racnet tot de pe prispa: „Tuica mea!,  Tulai-doamne!”. Dupa cateva secunde doua maini scot pe fereastra un stergar ud de tuica si il intind la soare. Doua muste de Apuseni apar brusc si bazaie pe langa el. Pe aceeasi fereastra, sare urland o femeie intre doua varste, si dispare spre fundul curtii in fuga. Camera de filmat revine pe stergarul colorat de pe pervazul ferestrei, mustele din Apuseni stau lipite de zona uda, sug cu pofta si se clatina semnificativ stanga-dreapta.

Scena 2. Ora 5 dimineata, coridorul unui bloc de nefamilisti, iarna, dupa o noapte de chef lung si greu. Prin coltul spart de la geamul din fundul coridorului se aude suierand vantul. De la ciment 10 centimetri in sus, orice substanta organica ingheata in 30 de secunde  si in maxim 2 minute orice obiect manufacturat de mana sau piciorul omului. O usa scartaie, se intredeschide, lumina slaba, difuza, miros fetid care dispare rapid prin inghetare. Din baia care se ghiceste la stanga, se aude cum cineva se screme, sta, apoi se screme din nou. Intr-un tarziu, bolborosind, ceva iese, si pleoscaie pe fundul WC-ului. O mana iese pe langa usa, pipaie ceva stanga-dreapta, nu gaseste, apuca presul impletit de pe jos si il trage in baie. Se aude un mormait iritat, niste pantaloni trasi in sus si un capac de buda trantit cu putere. Se vad doua picioare incaltate in bocanci care ies afara din baie, doua maini apuca presul, il intorc cu partea neatinsa in sus si il intind frumos pe jos. Frigul potoleste emotia olfactiva si in cateva secunde totul e adus la normal. Pana la primavara cand totul se va incalzi mai e mult. Presul cu frumoase motive populare cu braduleti si cerculete, ingheata in liniste in fata usi de la baie.

Scena 3. Institutul Roman de Inventica, Inalta Tehnologie si Valorificarea Trecutului Milenar Stramosesc Vechi si Foarte Vechi (I.R.I.I.T.V.T.M.S.V.F.V.). In cadru apare o frumoasa batista cu motive populare, impaturita, asezata pe o masa verde. Doua maini gratioase o prind de colturi si o ridica in aer. Pana aici nimic neobisnuit. Mainile duc batista la un nas rosu si gripat care, cu zgomot specific de trompeta, utilizeaza sonor batista. Imaginea se concentreaza apoi pe tivul de la marginea batistei. De acolo se scurg doua chestii lungi, alb-galbui si usor cleioase. Senzatia privitorului este usor amestecata: compatimire, scarba decenta si intoarcerea capului. Ei bine, asta e noua inventie a Institutului. Filmul se reia cu detalii nestiute neavizatilor: intr-o hala mare, pe dreapta stau masini de cusut si pe stanga stau cazane de supa care fierb. Sirul de croitorese care cos batistele la masinile de cusut sunt aprovizionate fiecare cu un castron de fidea din supa din cazane. In tivul fiecarei batiste este introdus un fir de fidea fiarta. Care e ideea: la momentul oportun, fideaua este stoarsa si se scurge pe jos imitand perfect natura umana. Astfel oricine vrea sa arate ca e racit si ca nu poate din cauze naturale sa faca fata situatiei, stranuta emotionant, utilizeaza noua batista si se retrage suferind, maiestuos, dominand situatia si avand intelegerea, compasiunea si simpatia tuturor.

Folclorul romanesc, unic intre folcloarele lumii, demn urmas folcloristic, zestre umeda si nesecata de bogatie sufleteasca folcloristica!

Traiasca poporul folclorind pe ulite si impletiturile romanesti!

De trei ori URA:      URA! URA!

Reclame

Etichete: , ,

Un răspuns to “Documentar cu impletituri romanesti pe Discovery”

  1. monocord Says:

    FAINE IMPLETITURI.ERAU DE SARMA GHIMPATA?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: